Aşezarea geografica {Play}

Fiind o veche aşezare moldoveneasca, comuna Hudesti este situata in partea de N-E a tarii, pe malul drept al raului Prut, pe soseaua Dorohoi – Darabani la intersectie cu paraul Baseu. Calatorul care vine de la Dorohoi, dupa ce trece de localitatea Lisna, intra pe teritoriul comunei Hudesti la kilometrul 23, in satul Mlenauti, care apartine de comuna Hudesti, comuna ce se afla la nord de paralela 480, adica la 480 10’ 25’’ latitudine nordica si la 260 30’ 15’’ longitudine estica. Comuna Hudesti se afla la o distanta de 67 km de resedinta judetului Botosani si de 25 de km de cea mai apropiata statie de cale ferata, la Dorohoi. {Play}

Comuna noastra se invecineaza la nord cu Republica Ucraina si satul Bajura, la est cu localitatea Concesti, la sud-est cu localitatea Havarna, la sud cu localitatea George Enescu si la vest are ca vecina comuna Suharau. Satele sunt asezate pe un grup de dealuri si vai de o parte si de alta a paraului Baseu. Cel mai inalt punct de relief se afla la Poiana Nanta 287,7 m, iar cel mai de jos pe Valea Prutului, langa Balta Gheorghiu la 121 m. Mai inalt este apoi, Dealul Baseului cu 233 m. Dealurile din partea de est si de sud-est au forma unor platouri cu terenuri arabile, bune pentru agricultura, iar in partea de nor-vest şi nord in majoritate sunt acoperite cu paduri, cu excepţia Dealului Turcanilor si a Dealului Barancii, care in trecut erau acoperite tot cu paduri, dupa cum se poate vedea pe hartile mai vechi. {Play}

Terenurile mai bune pentru agricultura si care pot da recolte mai bogate, daca sunt lucrate, sunt cele de pe Lisna, Podul Manolii, Puturoasa, Ceacar, Cuzoaia, Dealul Graie, Dealul Izvorului, Dealul Crucii, Ciritei, Cresneanu etc. {Play}

Paraul Baseu izvoraşte de sub panta unui deal din Cristinesti, trece prin comuna Suharau, Hudesti, Havarna, Stiubeieni, se uneste cu paraul Podriga langa Saveni si se varsa in raul Prut in apropiere de Saveni. In unii ani ploiosi colecteaza mari cantitati de apa, iesind din matca si provocand pierderi insemnate pentru fanete si culturi agricole. De pe teritoriul comunei Hudesti, Baseul primeste ca afluenti :paraul Alb, paraul Floroiu, paraul Ursoiu, paraul Sipotului, paraul Carierii, paraul Rastoaca, paraul Morii si paraul Satului(Vatra).
Suprafaţa comunei Hudesti este de 10.449 ha.,fiind cea mai mare comuna din judetul Botosani ca suprafata, din care fondul agricol reprezinta 7.385 ha. si cuprinde 5495 ha. arabil, 1.540 ha pasuni, 202 ha. fanete, 13 ha vii, 42 ha livezi. In fondul neagricol sunt cuprinse 2.129 ha padure,5o7 ha iazuri si balti şi 611 ha drumuri publice, poteci, terenuri neproductive si constructii. {Play}

Clima {Play}

Asezata in nord-estul tarii, comuna Hudesti, din punct de vedere climateric simte influenta raului Prut, care in unele zile ale anului aduce cu apa sa rece valuri de aer dinspre izvoarele sale. Carpatii nu mai constituie in aceasta zona un obstacol pentru curentii atmosferici din nord si din nord-estul tarii, dinspre Campia Rusa, ci mai degraba opresc influentele meridionale care vin dinspre sud-vest si care uneori patrund cu greu pana in aceste locuri. De aici nuantele racoroase ale climei cu ierni prelungite si chiar cu deficite de precipitatii. Padurile de foioase din apropierea comunei si relieful cu altitudini relativ coborate creeaza conditii locale de clima favorabile culturii porumbului, graului, florii soarelui, cartofilor, soiei si chiar sfeclei de zahar. In unii ani, iarna ocupa aproape jumatate de an cu aerul rece si uscat (1996), cu geruri intense noaptea, provocate de invazia aerului polar care vine dinspre nord fara niciun fel de opreliste. Indicele de confort termic este mai scazut in unele zile si nopti de iarna, datorita si Crivatului care bate dinspre nord cu o viteza de 60-70 km./ora inzapezind unele drumuri si facand aproape imposibila deplasarea oamenilor . {Play}

Iarna incepe in unii ani de pe la 7-8 noiembrie si tine pana chiar in a doua jumatate a lunii aprilie, temperatura ajungand in ianuarie si februarie catre -30 C. E drept ca exista si unele ierni mai blande. Stratul de zapada ajunge pana la 20-30 cm. si protejeaza culturile de toamna – in general grau – de influenta gerurilor. Deoarece sezonul rece se prelungeste pana catre sfarsitul lui aprilie se intarzie cu doua – trei saptamani inflorirea pomilor cat si semanatul culturilor de primavara fata de localitaţile din sudul tarii si chiar fata de Botosani, ceea ce face ca si recoltarea sa intarzie pana in octombrie sau chiar si in noiembrie. La prelungirea timpului friguros concureaza si perioadele de bruma. Toamna, ea cade, chiar si in luna septembrie macelarind gradinile de legume si zarzavat, neprotejate si primavara cateodata in luna mai cand prinde o serie de pomi infloriţi, dijmuind astfel recoltele de fructe. {Play}

In sezonul cald pot aparea doua situatii sinoptice mai caracteristice pentru comuna noastra : una cand se propaga aerul racoros cu precipitatii si intensificari de vant dinspre nord si nord-vest, cu ploi multe in averse, descarcari electrice si uneori chiar cu grindina si alta cu vreme secetoasa, cu cer senin, fara vant, determinata de existenta unui anticiclon de inaltime in estul continentului cand poate patrunde aerul tropical, specific mai mult in ultimele veri. Sigur ca peste aceste doua situatii se pot ivi si altele intermediare cu variatii neasteptate. Verile sunt, in general, suficient de calduroase pentru a asigura coacerea cerealelor, ceva mai moderate decat in sudul tarii. Exista zile cand temperatura depaşeşte +35 C. In aceste zile, soarele dogoreste puternic in timpul amiezii, iar catre seara isi domoleste caldura care devine mai suportabila pentru oameni, animale si vegetatie. {Play}

Vanturile bat frecvent dinspre nord-est si mai ales dinspre nord avand o viteza medie de 3-4 m./secunda, dar si cu unele intensificari. Numarul zilelor cu vant puternic este de 25-30 zile pe an. Aceste situatii ar putea oferi conditii pentru realizarea unor instalatii eoliene care sa produca curent electric si pentru gospodarii din Hudesti. Avand in vedere ca in apropierea comunei noastre exista o suprafata mare de padure, putem aprecia ca teritoriul comunei noastre beneficiaza de o circulatie normala a maselor de aer, favorabila mentinerii unei atmosfere relativ stabile in zona. {Play}

Flora si fauna {Play}

Alaturi de terenurile agricole, o bogatie a comunei Hudesti, o constituie padurile care sunt o continuare a Codrilor Hertei si care ocupa peste ¼ din suprafata totala a comunei. In Dictionarul geografic al judetului Dorohoi din 1891 se mentiona ca padurea de la Hudesti este vestita in intreaga plasa atat prin intindere si frumusete,cat si prin calitatea lemnului de constructii. Padurile care se afla in partea de nord a comunei, contin foioase in care predomina fagul, stejarul, dar mai ales carpenul si plopul apoi paltinul, frasinul, teiul si salcia, jugastru si ulmul care in ultima perioada a inceput sa se cam usuce. Spre Baranca si mai ales in Lunca Prutului creste rachita si lozia din care se confectioneaza cosuri, paniere si alte produse de uz gospodaresc. Una din bogatiile acestor locuri o constituie pajistile de fan care se afla in jurul padurilor, in poienile padurilor si in locuri ce nu pot fi cultivate cu cereale. Raman de neuitat privelistile frumoase oferite de aceste terenuri unde infloresc romaniţa, sanzienele, sulfina, coada soricelului, rochita randunicii peste verdele crud al ierbii de primavara si care incanta ochiul calatorului in mod placut. De-a lungul paraului Baseu, pe malurile iazurilor si mai ales in Lunca Prutului creste stuful care este folosit la acoperirea grajdurilor, a saivanelor, a cotetelor si mai recent si la acoperirea caselor, in special, in satul Baseu . Casele acoperite cu stuf tin racoare vara cand afara nu poti sta de caldura si sunt mai calduroase in timpul iernii. Tot in aceste locuri mai cresc papura si rogozul din care in vremurile nu prea indepartate se faceau diferite impletituri folositoare vietii oamenilor. {Play}